Auzi, tăticule, mai întreabă...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Moștenitorii (1965).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:43:48 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Știi, voiam să-ți spun că-l aștept pe fratele dumnealui ministru, avem de discutat despre niște treburi de-ale noastre, pe care nu se cade să le-auzi tu...

- Dar la ce bun atâta vorbă?

- Știi doar că eu nu te stânjenesc niciodată-n afacerile tale.

- A, Liubomir, ce surpriză!

- Bine c-ai venit! Nu mai eram în stare să țin piept singur logodnicei tale.

- Cu ce m-am făcut vinovat?

- Auzi, tăticule, mai întreabă...

- Acum nu te mai sinchisești deloc de mine, deși până mai ieri veneai să mă vezi de două-trei ori pe zi.

- N-aș vrea să mă crezi vinovat de ceva.

- Știi ce? Uite, mai bine duceți-vă amândoi dincolo. De când e lumea, logodnicii s-au înțeles mai bine între patru ochi.

- Asta așa e... hai să mergem.

- Conașule, doamna și domnul Novakovici sunt afară.

[...]

Cele mai bune replici din film

El o ține una și bună... Aș înțelege să fi spus... bunăoară: S-a stins soarele. Frumos, accept. Păi, dacă luminează, trebuie să se și stingă odată, ce dracu.

Frumos, accept și asta... toate drăcoveniile din lume le accept.

O să ne purtăm față de el ca față de un mort.

Și-îngrijorarea dumitale, în clipa de față, nu poate rămâne numai a dumitale, ea este a întregii societăți! Ba, mai mult, a statului, dacă vrei!

La ce dracu te-așteptai? Nu cumva ți-ai închipuit c-o să leșinăm, când o să te vedem?

Citat aleatoriu