Dacă mi-am deschis inima în fața dumitale, n-am făcut-o cu gândul să te mâhnesc. Nu, nu, nu.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Nepotul lui Rameau (1966).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:13:25.292 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Iar într-o bună zi, pe înserat, micuța dispare și mie mi se numără cei două mii de scuzi care mi se cuvin.

- Păi cum? Adică să ai asemenea talente și să n-ai o bucată de pâine?

- Ce ai, domnule Diderot?

- La urma urmei, ce mă sfătuiești să fac?

- Ah, nefericitule, cât de josnic te-ai născut! Sau ai ajuns?

- Nu te contrazic, dar n-aș vrea ca starea mea să te miște prea mult.

- Dacă mi-am deschis inima în fața dumitale, n-am făcut-o cu gândul să te mâhnesc. Nu, nu, nu.

- Am pus ceva bani deoparte. Timpul s-a scurs și ce aveam a sporit încă pe-atât.

- Te îmbogățești în fiecare clipă. O zi mai puțin din viață sau un ban mai mult e același lucru. Iată marele rezultat al vieții, oricine ai fi.

- În ultima clipă, toți sunt la fel de bogați. Și bancherul care, după numeroase furturi, jafuri și falimente, lasă în urma lui douăzeci și șapte de milioane aur, ca și Rameau, în urma căruia nu va rămâne nimic.

- Rameau, căruia mila publică îi va face rost de un giulgiu ca să-l înfășoare.

- A putrezi sub marmură ori a putrezi sub țărână înseamnă tot a putrezi și nimic altceva.

- Ia spune, domnule Diderot, dar spune cu mâna pe conștiință, cinstit. Pe vremuri nu erai atât de pricopsit ca acum, nu-i așa?

[...]

Cele mai bune replici din film

Te îmbogățești în fiecare clipă. O zi mai puțin din viață sau un ban mai mult e același lucru. Iată marele rezultat al vieții, oricine ai fi.

Și apoi, nu uita mizeria. Vocea conștiinței și a onoarei nu prea se aude când îți chiorăie mațele.

O, ho, ho, se aude că ar fi murit Voltaire. Cu atât mai bine. -Dar de ce cu atât mai bine? -Fiindcă iar o să ne facă vreo năzbâtie. De obicei moare cu două săptămâni înainte de a le face. Ha ha ha ha ha!

A putrezi sub marmură ori a putrezi sub țărână înseamnă tot a putrezi și nimic altceva.

Nu știu. Probabil că există o oarecare demnitate legată de natura omului, pe care nimic nu o poate înăbuși. Demnitatea asta se trezește așa, din senin, fiindcă sunt zile în care nu mi-ar păsa deloc, oricât aș fi de josnic.

Citat aleatoriu