Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea?

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:05:08 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Eu, nu. Eu, la datorie, coane Fănică, zi și noapte la datorie.

- Așa, mă scol cam pe la douăspce fără un sfert și, pardon, mă dezbrac de mondir, scoț chipiul, mă-mbrac țivilește și plec... la datorie, coane Fănică.

- Până să plec se făcuse vreo unul după douăspce.

- O iau prin dosul primăriei, și apuc pe maidan ca să ies la bariera 'Unirii'.

- Când dau să trec maidanul, văz lumină la ferestrele de din dos ale lui d. Nae Cațavencu, și ferestrele vraiște.

- Ulucile înalte... dacă te sui pe uluci, poți intra pe fereastră în casă.

- Eu, cu gândul la datorie, ce-mi dă în gând ideea?

- Zic: ia să mai ciupim noi ceva de la onorabilul, că nu strică...

- Și binișor, ca o pisică, mă sui pe uluci și mă pui s-ascult: auzeam și vedeam cum v-auz și m-auziți, coane Fănică, știți, ca la teatru.

- Jucaseră stos.

- Cine să fie? dăscălimea: Ionescu, Popescu, popa Pripici...

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu