Biata Joițica! să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e ea simțitoare!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:13:24 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Și în sfârșit o sumă de delicatețuri...

- Eu serios, zic: 'Stimabile, m-ai chemat să-mi arăți un docoment, arată docomentul!'

- Zice: 'Mi-e teamă, zice, că o să fie o lovitură dureroasă pentru d-ta, și ar fi trebuit să te pregătesc mai dinainte, d-ta un bărbat așa de, și așa de...' și iar delicatețuri.

- Zic iar: 'Stimabile, ai puțintică răbdare, docomentul'...

- El iar: '... că de, damele...'

- Să vezi unde vrea să m-aducă mișelul!

- Biata Joițica! să nu cumva să-i spui, să nu care cumva să afle! cum e ea simțitoare!

- Ce! a cutezat? mizerabilul!

- Stăi, să vezi! '... că de, damele, zice, nu înțeleg totdeauna meritele și calitățile morale ale bărbatului, și respectul care va să zică, ce trebuie să-i poarte...'

- În sfârșit ce s-o mai lungesc degeaba!

- După ce-i pui piciorul în prag și-i zic: 'Ia ascultă, stimabile, ai puțintică răbdare: docomentul!'

- Vede mișelul că n-are încotro, și-mi scoate o scrisorică... Ghici a cui și cătră cine?

- A cui? a cui, nene Zahario?

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu