Eu am știut numaidecât după Zaharia... Uite!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:18:07 în versiunea Radio a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Am venit numaidecât după Zaharia.

- N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede...

- Am auzit tot, tot, tot.

- Sunt nenorocită, Fănică...

- Când a plecat Ghiță, l-am chemat dincolo, i-am spus tot: numai el ne poate scăpa.

- De unde aflaseși?

- Eu am știut numaidecât după Zaharia... Uite!

- Îi dă o scrisoare.

- 'Stimabilă doamnă, la redacția noastră se află un document iscălit de amabilul nostru prefect și adresat d-voastră.

- Acest document vi s-ar putea ceda în schimbul unui sprijin pe lângă amabilul în cestiune.

- Binevoiți dar a trece îndată pe la biuroul nostru, spre a regula această afacere într-un chip mulțumitor pentru amândouă părțile...'

- Cum? cum? când ai pierdut biletul, Zoe?

- Nu știu... alaltăieri seara, când am plecat de la tine, îl aveam. Când am ajuns acasă, nu știu dacă-l mai aveam.

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu