Dați-mi voie... La una-mie-opt-sute... Douăzeci-și-unu fix...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:02:51 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Rog, nu mă-ntrerupeți, dați-mi voie...

- Stimabile, nu-ntrerupeți...

- După ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric și din punctul de vedere de drept, voi încheia, precum am zis, cât se poate mai scurt.

- Bea o sorbitură.

- La anul una-mie-opt-sute-două-zeci-și-unu... fix...

- Dacă ne-ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit.

- Dați-mi voie... La una-mie-opt-sute... Douăzeci-și-unu fix...

- Dați-mi voie.

- Stimabile, onorabile! Nu întrerupeți... Aveți puțintică...

- Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească...

- Onorabilul orator a promis să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A!

- Dați-mi voie...

- Stimabile... eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48...

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu