Dați-mi voie, domnule prezident, mi-ați acordat cuvântul: îmi pare că un prezident o dată ce acordă cuvântul...

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:03:32 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Ce răbdare, venerabile domnule prezident! Ceasurile sunt înaintate. Sunt și alți oratori înscriși să vorbească...

- Onorabilul orator a promis să încheie cât se poate mai scurt: apoi ce fel de scurt este asta, s-o luăm a doua oară de la 1821? A! A! A!

- Dați-mi voie...

- Stimabile... eu gândesc că nu ar fi rău să sărim la 48...

- Mai bine la 64...

- Adică... la plebicist? Da, la plebicist!

- Dați-mi voie, domnule prezident, mi-ați acordat cuvântul: îmi pare că un prezident o dată ce acordă cuvântul...

- Dacă mă iubești, stimabile, fă-mi hatârul... să trecem la plebicist... dorința adunării!

- Dar, domnule prezident...

- Să trecem la plebicist! Da! La plebicist! La plebicist!

- Trahanache îl întoarce binișor de umeri cu fața spre adunare.

- (râd toți în sală)

- Ce ziceam dar?

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu