Nu trebuie, onorabile! Nu, nu trebuie!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic O scrisoare pierdută (1952).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:05:56 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Cum, domnule prezident? De unde până unde 64 chestie arzătoare la ordinea zilei?

- Dacă nu mă-nșel, îmi pare că suntem în anul de grație 1883...

- Ce are a face?

- Chemați pe onorabilul orator la cestiune...

- Stimabile... să lăsăm plebicistul, dacă mă iubești. Să trecem la cestiune.

- Domnule prezident, ați binevoit a-mi acorda cuvântul... Eu cred c-ar trebui...

- Nu trebuie, onorabile! Nu, nu trebuie!

- Mă rog, dacă mă iubești, fă-mi hatârul...

- Să lăsăm dracului plebicistul, să trecem la cestiune!

- Dorința adunării, stimabile...

- Da! La chestiune! La chestiune!

- Îl întoarce de umeri binișor cu fața spre adunare.

- Farfuridi, foarte obosit, soarbe și se resignează.

[...]

Cele mai bune replici din film

Or, mai întâi și-ntâi istoria ne învață anume că un popor care nu merge înainte stă pe loc, ba chiar dă înapoi, că legea progresului este așa, că cu cât mergi mai iute, cu atât ajungi mai departe.

Murdar! Curat murdar!

Famelie mare... renumerație după buget mică...

'Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!...'

Cine-și poate închipui până unde poate merge mișelia omului!

Citat aleatoriu