- N-am înțeles. Ce vrei să spui cu asta?
- În primul rând că un copil nu vorbește cu tatăl lui ținând mâna în buzunar. Scoate mâna din buzunar și aruncă și porcăria aia de țigară din gură.
- De ce? De ce să introduci în plămâni atâta nicotină, când toată presa ne arată cu cifre și exemple că tutunul e cancerigen?
- Copiii mei nu vreau să fumeze. Nici eu, nici mama voastră nu suportă fumul de țigară în casă. E clar?
- Tăticule, eu nu fumez decât o singură țigară la fiecare cafeluță. Adică, cinci cafele, cinci țigări. Am voie, nu?
- N-ai învățat asta la școală?
- O să bei una singură și nu în timpul serviciului, ci acasă. Serviciul e servici. El trebuie făcut așa cum se cere și cum se cuvine.
- La serviciu nu se bea cafea. Se muncește. Eu când merg pe câmp cu atelajul, nu stau cu țigara într-o mână și cu cafeaua în alta. Țin amândouă mâinile pe hățuri. Muncesc.
- Uite, nu-mi place la voi faptul că nu respectați munca și nu-mi place nici faptul că veniți mereu cu întârziere.
- Trebuie să fiți corecți.
- Uite, oamenii vin la dispensar, vă așteaptă și se supără. Unii chiar vă vorbesc de rău.
- Să știți, copii, eu sunt om respectat și nu vreau ca fiul și fiica mea să fie vorbiți de rău în comună. Vreau ca toată lumea să vă vorbească de bine, iar eu... eu să fiu mândru de voi.
- De azi înainte vă veți face serviciul în mod conștiincios și ireproșabil, opt ore pe zi, iar cu navetismul gata, s-a terminat.
Citat aleatoriu