Iartă-mă, am stat cam mult.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 2 secunde din piesa de teatru radiofonic Orice naș își are nașul (1953).

Puteți regăsi această replică la minutul 01:18:28.878 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Ah, secătura! Doamne, Dumnezeule! Cum e cu putință?

- Cum vorbește de mine! Ce josnic e! Ticălosul! Ticălosul!

- Nu! Nu! Degeaba plâng!

- Am să-i fur jurnalul.

- Știu ce-am rămâne de făcut. Am să-l umilesc, să-l văd în țărână.

- Și când toți îl vor izgoni și îl vor lepăda ca pe o zdreanță, va ajunge să se târască la picioarele mele, blând ca un mielușel.

- Iartă-mă, am stat cam mult.

- Ți-am adus ceva răcoritor.

- Acum când mi-ai spus că refuzi să te însori...

- Îți dai totuși seama ce pierzi?

- Crezi că mi-aș putea vinde raiul pe bani?

- Oricât, sunt mulți... două sute de mii!

- Cine ar fi în stare de așa ceva?

[...]

Cele mai bune replici din film

Bine că mi-a venit mintea la cap să o sfârșesc cu epigramele. E un gen de poezie care nu aduce autorului decât ponoase. Sunt mai bănoase panegiricele, madrigalurile, tămâierile.

Aveți nevoie de mine, domnilor. Nu puteți trăi fără un om ca mine. Și dacă nu sunt eu, va fi un altul. Și s-ar putea să fie mai rău ca mine. Și veți regreta.

Spune-mi, povestește lumii întregi, cum ai făcut să-ți păstrezi, până la șaizeci de ani, în toată neîntinarea ei, o minte de copil de șase ani?

Dacă ești rău, e păcat. Iar dacă faci bine, ești prost. Cum să mai trăiești, Doamne, pe pământ?

Și apoi, dacă o bătrânică e într-adevăr bună de tot, aș putea-o iubi.

Citat aleatoriu