Scriitorul mărunt - mai ales când nu-i merge cu scrisul - se simte stângaci, inutil, neîndemânatic, nervii îi sunt încordați, iritați.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Pescărușul.

Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:34:24 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Nu sunt oare un nebun?

- Oare cunoscuții și prietenii mei se poartă cu mine cum s-ar purta cu un om sănătos?

- 'Ce mai scrii? ' 'Ce ne vei mai dărui?'

- Mereu aceleași cuvinte, aceleași cuvinte!

- Și mi se pare că toată atenția cunoscuților, laudele și entuziasmul, toate sunt numai înșelăciune.

- Chiar în anii tinereții mele, în cei mai buni ani ai mei, ca scriitor începător, a fost un chin neîntrerupt.

- Scriitorul mărunt - mai ales când nu-i merge cu scrisul - se simte stângaci, inutil, neîndemânatic, nervii îi sunt încordați, iritați.

- De câte ori mi se juca o piesă nouă mi se părea că în sală toți oamenii bruni îmi sunt vrăjmași și că celor blonzi nici nu le pasă de mine.

- O! Ce chinuri îngrozitoare!

- Te-aș întreba numai dacă inspirația, procesul însuși al creației nu-ți dau clipe de adâncă fericire?

- Da, când scriu e plăcut.

- Plăcută e și citirea corecturii, dar... abia a ieșit lucrarea de sub tipar și n-o mai pot suferi.

- Văd că nu e ceea ce trebuia, că am greșit, că n-ar fi trebuit scrisă de fel.

[...]

Cele mai bune replici din film

În univers, numai spiritul rămâne veșnic același și neschimbat.

Cum ți s-a furișat dragostea în inimă, trebuie s-o smulgi. Într-o zi am să-mi smulg dragostea din suflet, cu rădăcină cu tot.

Simt că pentru mierea pe care o împart orbește atâtor necunoscuți risipesc polenul celor mai frumoase flori ale mele, le smulg și le calc în picioare rădăcinile.

Adormiți-ne ca să visăm ce va fi peste două sute de mii de ani!

O dată la o sută de ani deschid buzele pentru a vorbi, și glasul meu răsună trist în pustiul acesta și nimeni nu mă aude...

Citat aleatoriu