Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:27:28 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Curtenii se umflau și se-nfoiau, boieri de-ntâia mână...
- Erau mărimi și înălțimi din cele ce-n piele nu-și încap, li te-nchinai cu fruntea în țărână și ei nici nu catadicseau ca să-ți răspundă, bâțâind din cap.
- Iar unchiul meu își menținea-n privința asta un fason, să juri că-i prinț căzut din ceruri cu hârzobul, sau baron.
- Privire aspră, sfidătoare, plină de mânie, dar, la nevoie, o lua tuturora-nainte-n slugărnicie cu temenele până la pământ.
- Însă, odată, la o recepțiune, repezindu-se-n curtenitor avânt, făcând din prea mult zel un pas greșit, a alunecat...
- Și, cum era cam bătrâior, coclit, abia dac-a icnit înăbușit.
- Măria Sa, Țarina, a binevoit și a zâmbit, văzându-l cum se strâmbă, de durere îmboldit.
- Ce crezi că face-ndată dumnealui? S-a ridicat, căznit, cu mare greutate, cum spui și, încheindu-și fracul, înc-o dată a încercat să fac-o plecăciune și mai devotată.
- Pentru-a doua oară, fleașcă s-a întins. De data asta... dinadins.
- Atuncea, fiindcă veselia s-a-ntețit și hohote de râs s-a fost schimbat, pentru a treia oară... pleosc! s-a răsturnat, repoticnit.
- Cât îl duruse întreita căzătură, înțelege orișicine.
- Dar când s-a înălțat din răul ăsta, cât i-a mers de bine!
- Că ajunsese el partenerul nelipsit la orice joc de whist de la Palat. Avându-și locul rezervat și stăpânit.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu