Picioarele, la rândul lor, se obosesc când pe parchete le târșești...
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Prea multă minte strică (1959).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:13:19 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- O, fie-ți milă, Doamne, și de noi, nevrednici robi, te-ndură!
- Ei, prințipe, uite-l, Ciațki, el...
- Nu ești în toate apele... vai, oboseala ți se vede scrisă pe figură.
- După o cale-atât de lungă, un somn bun ar fi de mult folos.
- Permite... permite-mi să-ți iau pulsul... nu-i, nu-i tocmai sănătos.
- Picioarele, la rândul lor, se obosesc când pe parchete le târșești...
- Iar sufletu-mi se simte în mulțimea asta stingherit, legat, înlănțuit și răscolit.
- Mă-ntreb de ce am mai venit și ce am mai dorit.
- Nu pot să fiu de orașul nostru în felul ăsta amintit, în vreo privință mulțumit.
- Ați auzit? Orașul e acum învinovățit.
- Endiferent, intoxicat din băutură sau din carte, e bine ca să stați de furios cât mai departe.
[...]
