Când, deodată, nu știu ce s-a petrecut: așa, o indispoziție, o tulburare, nu știu cum să spun: adică, am simțit că devin copil. Adică, ce copil... cum să spun... copilaș!
— Chandebise (Virgil Ogășanu)
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Puricele în ureche.
Puteți regăsi această replică la minutul 00:24:44 în versiunea Radio a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Mă rog, toate astea sunt foarte bune, numai că nu văd ce legătură are această introducere și...
- Stai să vezi... stai să vezi!
- Într-o bună zi sau, mai degrabă, într-o noapte afurisită...
- Așa?
- Să fie... vasăzică în cât suntem acum...? A, da, să fie cam vreo lună de-atunci, da.
- Îi declarasem dragostea mea doamnei Chandebise care mi-o primise imediat, știi?
- Când, deodată, nu știu ce s-a petrecut: așa, o indispoziție, o tulburare, nu știu cum să spun: adică, am simțit că devin copil. Adică, ce copil... cum să spun... copilaș!
- Da. La început nu prea m-am alarmat, zic: 'cine știe e o...', nu?
- Adică, bazându-mă, știi, pe un trecut glorios. Nu puteam să...
- Și mi-am zis: 'La urma urmei, azi înfrângere, mâine, revanșă, nu?' Așa e la război!
[...]