Papa, te rog, papa! (3)

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Pușculița (1957).

Puteti regasi aceasta replica la minutul 01:08:19 in versiunea Radio a inregistrarii.

Contextul replicii

[...]

- Champbourcy! Cordenbois!

- Papa, te rog, papa! (2)

- Nu pricep ce vreți de la mine. Două ceasuri v-am așteptat în fața Arcului de Triumf.

- Cu atât mai mult, domnule! E regretabil că aspectul acestui monument consacrat eroismului și curajului n-a trezit în pieptul dumitale acele sentimente...

- Champbourcy! Cordenbois! (2)

- Stați, frate! Mai mare rușinea, sunteți concetățeni! Hai, împăcați-vă.

- Papa, te rog, papa! (3)

- În sfârșit... dar numai fiindcă mă roagă familia.

- Slavă Domnului.

- E, și-acum explicați-mi de ce-ați dispărut.

- Din pricina ceasului din umbrelă!

- Dar când s-ajungem la închisoare...

[...]

Cele mai bune replici din film

Ba deloc! Acești bani aparțin comunității. Doar ea ne va putea hotărî destinația.

Păi sigur, fiindcă de-o vreme încoace, fără să-ți dai seama, te-ai făcut acră, certăreață, rea, insuportabilă.

Nu, nu... atunci nu ne însurăm.

Domnilor, nu cunosc sistem mai bun de-a deschide pușculițele decât prin spargere.

De ce vă schimonosiți așa? Zâmbim. Zâmbetul este oglinda unei conștiințe curate.

Citat aleatoriu

Citat din Pușculița (1957)

Citate sonore din piesa de teatru Pușculița de Eugène Labiche, însoțite de vocea unor mari actori români.

Actori (voci): Alexandru Giugaru (Champbourcy), Virgil Vasilescu (Colladan), Nicolae Gărdescu (Cordenbois), Tudorel Popa (Sylvain), Florin Vasiliu (Felix Renaudier), Nae Roman (Cocarel), George Groner (Comisarul), Maria Wauvrina (Leonida), Aurelia Sorescu (Blanche), Al. Alexandrescu Vrancea (Chelnerul), Rene Anie (Chalamel), Haralambie Polizu (Tricoche), Mircea Bașta (Barmanul), Minel Klepper (Agentul), Marcel Enescu (Baucantin), Niculescu Cadet (Joseph), Nicolae Stănescu (Joulot), Radu Beligan (Povestitorul)

Gen: Teatru radiofonic, Comedie

Data înregistrării: 1957

Descriere: Teatru radiofonic după comedia-vodevil "Caniota" (La Cagnotte) scrisă de dramaturgul francez Eugène Labiche și reprezentată pentru prima dată în anul 1864.