Și nu știi mânia care s-a aprins în sufletul soției mele când a citit ziarul
Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Să îmbrăcăm pe cei goi (1970).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:47:30 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul replicii
[...]
- Da, e adevărat. E adevărat...! Dar n-am vrut asta!
- I-am spus și lui c-am vorbit, c-am mințit... fiindcă am crezut că totul se sfârșise!
- Nu sunt lucruri care se pot mărturisi... Sunt prea urâte! Da, josnice!
- Am putut să ni le spunem noi, acuma, fiindcă era rușinea noastră, a amândurora
- Cum vrei și de ce să le descopăr și față de alții
- Am simțit că mă revoltă minciunile tale! Am alergat la ziar să dezmint partea care mă privea
- Și nu știi mânia care s-a aprins în sufletul soției mele când a citit ziarul
- A trebuit să-i promit, să o asigur că minciuna ta va fi în orice caz dezvăluită!
- Și că această familie cel puțin își va afla liniștea, înțelegi? Înțeleg...
- În ordine, du-te, se va face. Ce? Ce vrei să faci?
- Îmi spui că e nevoie să o fac... o voi face
- Ești mai deznădăjduită decât mine. Cum ai ajuns... Cum te-ai schimbat?
- Lasă-mă să te-nbrățișez... A, nu! Lasă-mă! Ascultă-mă... Lasă-mă, îți spun!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu