Potoliți-vă, vă rog!

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Salariul gloriei (1979).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:59:49 in versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Dar cine ești cu unghiile tale murdare și cei trei anișori de liceu?

- Cine ești fără studiourile Hoff în spatele tău?

- Am construit studioul ăsta cu creierul și cu mâinile mele. Dar tu ce-ai construit?

- Dar spune și tu, sunt eu obligat să mă las insultat de acest păduche? Eu, care am mâncat și băut cu regi și cu președinți?

- Încă o frază de genul ăsta pentru discursuri oficiale și te dobor ca pe un lemn de ars.

- Potoliți-vă, vă rog!

- Auzi păduche? N-ai să mai pui piciorul în biroul meu.

- Nu mai spune...

- Numai că acuma îmi dau seama ce sunt.

- Dacă Marcus Hoff și gașca lui sunt în stare să meargă până la crimă pentru mine, ei bine, în sfârșit știu cine sunt.

- Dobitocul ăsta își sapă singur mormântul.

- Nicio grijă, reprezint prea mult pentru el ca să-mi poată face ceva.

[...]

Cele mai bune replici din film

Mă întorc și o văd, frumoasă ca o șuncă afumată.

Hau-hau! Pune-mi repede zgarda de gât, vine Scufița Roșie!

Astăzi, a fi credincios îți dă măreția demodată și puțin ridicolă a unei statui ecvestre într-un parc... Sărmanul cal.

A văzut negru, a trântit-o la pământ și a dat în ea cu picioarele. I-a rupt și câteva coaste. Au bandajat-o la infirmerie. Versiunea noastră este că a dărâmat-o câinele...

N-o lăsa să vorbească la telefon și mai bagă în ea o sticlă de gin ca să tacă.

Citat aleatoriu