Contextul replicii
[...]
- La ieșirea din peștera Hruba Mieilor, în care pășisem pentru întâia oară, am fost pur și simplu acostat de doi indivizi.
- Cel mai înalt avea un cap ca o ridiche, mustață stufoasă și ochelari de vedere.
- În vreme ce al doilea nu avea nimic, posedând o înfățișare ca toți oamenii, cu toate că era îmbrăcat civil.
- S-au legitimat... Lunganul, care era de la nu-știu-ce comisie pentru protejarea naturii, a dorit să știe ce duc în pelerina de ploaie pe care o țineam sub braț.
- Între timp se adunaseră câțiva gură-cască.
- Bineînțeles, ca om corect și care nu am nimic de ascuns, am răspuns că am o stalactită.
- Nu s-a mulțumit cu atât. Mi-a cerut să i-o arăt. I-am arătat-o.
- Într-adevăr, era un exemplar superb de aproape un metru, smuls cu mari eforturi dintr-una din galerii, cu ajutorul levierii de care nu mă despart în astfel de ocazii.
- E drept, în portbagajul mașinii pe care o parcasem în apropiere mai aveam trei stalagmite, suveniruri din alte peșteri de pe traseu, dar nicio stalactită.
- Oameni buni, în momentul acela s-a produs incredibilul. Acel fapt oripilant pe care mintea lucidă refuză să-l accepte.
- Insul despre care v-am spus că, în ciuda înfățișării, era îmbrăcat civil, a dus mâna la buzunarul de la spate, a smuls de acolo carnetul de procese-verbale și, înspăimântător, m-a amendat cu 2000 de lei.
- 2000 în cifre și litere. Niciun bănuț mai puțin.
- Dar asta nu e totul.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu