Vorbea frumos de el și nu pot uita.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:17:50.142 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Dar dumneata-l cunoști?

- Viena e orașul mamei sale.

- Atât știu că cerea bani neîncetat și eu, din ordinul bătrânului, i-am trimis.

- A mai fost cândva, de mult, în țară. Era înalt, blond, svelt, cu păr moale, ochi albaștri bulbucați, avea mâini subțiri și lungi.

- Mi-a povestit atunci, țin minte, despre un muzicant foarte mare, dar foarte nemâncat.

- Cică neîncetat găsea cântece mai frumoase, dar viața lui mohorâtă nu se însenina până ce l-a ajuns cea mai cumplită pacoste: mizeria și moartea.

- Vorbea frumos de el și nu pot uita.

- Da... Și cum spuneai că are boierul cel tânăr, mâinile? Subțiri?

- Da, da, hai că ajungem la Giurgiu, pregătește-te.

- Oooo, dar ce mare e Dunărea! Doamne, câtă apă!

- Tu să mă aștepți pe bancă de sub sălcii.

- De ce? De ce să nu vin și eu acolo?

- Fă cum îți spun eu, stai acolo pe bancă până vin eu!

[...]

Cele mai bune replici din film

Sunt nenorociri în viață de care nimeni nu te poate scăpa.

Dragostea și moartea cresc undeva pentru noi, fără să știm.

Oooo, dar ce mare e Dunărea! Doamne, câtă apă! -Păi ce crezi?

Mi-a povestit atunci, țin minte, despre un muzicant foarte mare, dar foarte nemâncat.

De ce nu e curat, mă, Manole, mă? De ce nu e curat, mă? Ia spune tu, s-aud și eu.

Citat aleatoriu