Îl știu de când m-am pomenit.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 1 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:29:21.492 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- E vorba de gospodăria noastră, Taniți, adică a lui papa.

- Avere tot mai e și încă destulă. Și cred că, nu știu, nu vreau să spun mai bine chibzuită, dar altfel orânduită, ar putea să aducă mai mult decât aduce. Asta-i tot.

- Dar cunoști tu toată averea?

- Aaa, și cine ți-a vorbit despre ea?

- Moș Dorodan. Da, bătrânul pe care voi l-ați...

- Asta acum o aud, dar cum a îndrăznit?

- Îl știu de când m-am pomenit.

- După atâta lipsă în străinătate, ce rău am făcut că am vrut să aflu și eu și că el mi-a arătat ce avere are tata.

- Deși e surghiunit, mai știe multe.

- Dar la Giurgiu, Bubi, când ai sosit, cine te-a primit? Nu ți-a ieșit înainte Urmatecu? Urmatecu, nu Dorodan.

- Iar Urmatecu! Parcă v-ați teme cu toții de el. De ce?

- De ce tăceți? Ce se petrece?

- Bietul Dorodan a fost gonit ca un câine.

[...]

Cele mai bune replici din film

Sunt nenorociri în viață de care nimeni nu te poate scăpa.

Dragostea și moartea cresc undeva pentru noi, fără să știm.

Oooo, dar ce mare e Dunărea! Doamne, câtă apă! -Păi ce crezi?

Mi-a povestit atunci, țin minte, despre un muzicant foarte mare, dar foarte nemâncat.

De ce nu e curat, mă, Manole, mă? De ce nu e curat, mă? Ia spune tu, s-aud și eu.

Citat aleatoriu