Casa asta e acum alta de când sunt a ta: Stofe, perdelele grele, covoare, lemn de bronz, rafturi de abanos, parfumuri...
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:56:05.011 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- De când suntem împreună, parcă nu pot aduna alte două cuvinte decât te iubesc.
- Mi se pare mereu că am pierdut orice clipă înainte de a te cunoaște.
- Cum am putut trăi liniștit la Viena, fără să fi aflat despre tine?
- Dragostea și moartea cresc undeva pentru noi, fără să știm.
- O, e atât de frumos ce spui, deși nu înțeleg totul.
- Casa asta e acum alta de când sunt a ta: Stofe, perdelele grele, covoare, lemn de bronz, rafturi de abanos, parfumuri...
- Dar e cuibul nostru aici. Aici trăim iubirea continuă, cu sufletul la gură.
- Vecinii știu că un boier mare a înnebunit după cucoana lui domnu căpitanu.
- Știi cum îți spune Marco Bellini, italianul, meșterul pe care l-am adus pentru fabrica de oglinzi?
[...]