- S-a pierdut un pahar, Iancule. Adineauri le-am numărat.
- Știu, nu s-a pierdut. L-am dăruit eu domnișoarei, de bună-venire.
- Bine, bine. Dacă l-ai dăruit dumneata.
- Da, da, eu l-am dăruit, eu.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:25:18.963 în înregistrarea originală.
Contextul replicii
[...]
- Ai venit la București cu un tânăr plecat la învățătură și părinții lui v-au despărțit.
- Ai rămas să dai lecții de franceză la pensioane, în familii. Așa ai venit și la noi.
- Da, da. Așa e, domnule Iancu. Și simt că mă înțelegeți.
- Ce zici de paharele pe care le-am găsit aici?
- Bea din el și păstrează-l să-ți fie cu noroc.
- Mai vrei să mănânci ceva, Iancule?
- S-a pierdut un pahar, Iancule. Adineauri le-am numărat. -Știu, nu s-a pierdut. L-am dăruit eu domnișoarei, de bună-venire. -Bine, bine. Dacă l-ai dăruit dumneata. -Da, da, eu l-am dăruit, eu.
- Că de vor începe așa să dispară lucrurile din casa asta în care de-abia am intrat...
- În casa asta nu se face decât ce vreau eu.
- Păuno, eu am să plec la București. Tu scrie tot.
- Și antereie, și ișlice, și hamuri, tacâmuri, armele și cobzele.
[...]