Cu greu. Dacă... cine știe? Poate.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Sfârșit de Veac în București (1970).

Puteți regăsi această replică la minutul 02:05:53.242 în înregistrarea originală.

Contextul replicii

[...]

- Păcatele mele, coane! Că ai să vezi dumneata cum ți-ai încurcat bobii... că mai ai multe, foarte multe zile înainte, coane!

- Ce zici, doctore? A adormit iar?

- Simte cu o siguranță uimitoare.

- Pe curând trebuie să ne așteptăm la sfârșit.

- Aș avea ceva cu el... ceva de seamă. E vorba de întreaga avere.

- Ar putea să-mi dea o iscălitură?

- Cu greu. Dacă... cine știe? Poate.

- Să vă las singuri?

- Coane, coane... m-auzi, coane?

- Peste câteva zile, că o să dea în primăvară curând, trebuie să mă duc la Beizdad, știi, acolo sus, în Dâmbovița, să văd de conac...

- Acolo ai să te duci și dumneata după boală. N-o să fie nimeni să te supere.

- O dată pe săptămână vin și eu, cu toate hârtiile de la minister, să stăm de vorbă așa cum îți place dumitale...

- Toți Bucureștii ți-i aduc în sac și-ți povestesc cine cu cine se mai are și ce se întâmplă pe-acolo... și-o să vină și domnița, și conu Bubi să stea acolo, că așa ne-am vorbit după acum.

[...]

Cele mai bune replici din film

Sunt nenorociri în viață de care nimeni nu te poate scăpa.

Dragostea și moartea cresc undeva pentru noi, fără să știm.

Oooo, dar ce mare e Dunărea! Doamne, câtă apă! -Păi ce crezi?

Mi-a povestit atunci, țin minte, despre un muzicant foarte mare, dar foarte nemâncat.

De ce nu e curat, mă, Manole, mă? De ce nu e curat, mă? Ia spune tu, s-aud și eu.

Citat aleatoriu