Uite ce e, ca să nu te plângi c-ai dat mult și că nu vreau să-ți fac un hatâr, eu ți le cedez la 70 de ruble bucata. Asta pentru că te cunosc.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Suflete moarte.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:42:03 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Da, bine, asta-i adevărat, sunt morți, dar mai găsești astăzi oameni ca ei?
- Oricum, cei vii există, pe când ceilalți nu mai sunt decât nălucire.
- Nu, nu... năluciri? Păi, să-l fi văzut pe Miheev, era puternic în umeri cât un cal.
- Oricum ar fi fost, eu mai mult de două ruble nu dau.
- Uite ce e, ca să nu te plângi c-ai dat mult și că nu vreau să-ți fac un hatâr, eu ți le cedez la 70 de ruble bucata. Asta pentru că te cunosc.
- Ha-ha-ha... parc-am juca amândoi într-o piesă de teatru!
- Îmi pari un om serios și instruit... cum nu-nțelegi că vinzi ceva ce nu există?
- Ba există! Dumneata vrei să cumperi suflete, îți trebuiesc, deci... și eu le vând. Simplu, nu?
- Două ruble, nu pot mai mult. Ăsta-i ultimul meu cuvânt.
- Nu, și eu îți spun ultimul cuvânt, 50 de ruble.
- Dar pentru mine, să știi că-i o pierdere. Voinici ca ăștia nu găsești nicăieri mai ieftin.
[...]
