Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Suflete moarte.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:28:19 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Păi, da, că mai sunt și unii oameni nechibzuiți, care se aruncă la cheltuieli mari, își fac case peste case și sfârșesc prin a nu mai avea ce mânca. Și-atunci ipoteca le mănâncă zilele...
- Păi, dacă nu mai pot plăti nici impozitele pentru țărani, e clar, nu? Că, de, vii sau morți, impozitul trebuie plătit. Altfel, îi ipotechează.
- Și atunci, ce s-a gândit omul nostru? Să cumpere pe nimic suflete moarte. Păi, oricine-ar vrea să scape de ele, până la viitoarea revizie, nu?
- Să plătească el impozitul și să primească împrumut, din partea consiliului de tutelă, 200 de ruble de suflet.
- Păi, da, dac-ar avea 1000 de suflete, să zicem, ar încasa 200000 de ruble... E un capital, nu?
- Auzi, mișelul, să se-mbogățească pe seama morților! Ce odios! Quelle horreur!
- Până la noi, mai fusese prin câteva gubernii.
- Acum și-a făcut, pesemne, suma și a șters-o la Moscova, așa e?
- Așa e, pe noi ne-a nimerit, pe mine și pe Mihail Semionovici.
- Ce ieftin ne-a plătit...
- Ei, asta-i tot?
- Cu alte cuvinte, face comerț cu suflete moarte. E o idee, nu?
- Da, dar eu cred că trebuie să-l urmărim și să-l arestăm. E de datoria mea, ca șef al poliției și ca om al legii, să-l predau autorităților. Îl prind eu, nu-mi scapă, mișelul!
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu