Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Tunelul timpului liber.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:30:10 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Dar parcă văd răspunsul lor pe foaie, că le-am trimis din nou... apă de ploaie. Pic.
- Pentru că adineauri a fost vorba de Topârceanu, uite, pe ecranul nostru a apărut, într-o nouă variantă, un erou de-al său.
- Campion al timpului pierdut.
- Trec anii, trec lunile în goană, și-n zbor, săptămânile trec.
- Tovarăși, vorbiți de pomană. Îmi iau lichidarea și plec.
- Eu nu-mi știu limanul spre care pornesc cu transferul acum. Ce demoni mă pun în mișcare? Ce leafă mă-ndeamnă la drum?
- Dar simt că m-apăsă pereții și condica-mi dă un fior. De aceea, mereu, ca băieții, vreau multe schimbări de decor.
- Am stat în lactate o lună. La țară adesea plecam c-aveam o rachie de prună... Minune, prieteni, balsam!
- E greu să vă faceți idee. Menirea ce-o am de hoinar mă duse din Calea Lactee, pe Calea Victoriei iar.
- Și-apoi pe Panduri, două zile. Fiind gestionar pe șantier. Pierdui însă două ștampile. Cu ele, și-o tonă de fier.
- De aceea, pe-o vreme ploioasă, cu ciori croncănind gutural, plecând ca să-mi caut o casă, gasit-am cămin... cultural.
- Știam din liceu Topârceanu, cântam binișor trei romanțe, și-aici îmi făcusem eu planul să-ncerc, ca tot omul, la stanțe.
- Țin minte și-acuma grădina... Era o grădină de vară în care a început, bat-o vina, carierea mea pur literară.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu