Ascultă! Să vorbim limpede. Și pe urmă, sper să nu fie mult de vorbit.

— Grigore Bucșan, Mare Industriaș (Ion Finteșteanu)

1
2
3
4
5

[ 1 ]

ion finteșteanu

Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Ultima oră (1953).

Puteți regăsi această replică la minutul 00:24:43 în versiunea Vinyl a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Domnule, director, îmi pare rău! Ce, nu-l cunosc eu pe Bucșan? Vine, vă spun eu că vine. Am luat-o înainte pe scări să v-anunț.

- Pompilian, șterge-o. Dar rămâi pe-aproape. Stai pe la administrație. Cine știe? Poate avem nevoie de tine.

- Griguță Bucșan... Ha!

- Ce-o fi vrând, domnule?

- Coane Griguță...

- Dumneata la noi? Ce surpriză! Dar de ce te-ai deranjat? De ce nu mi-ai dat un telefon? Veneam eu.

- Ascultă! Să vorbim limpede. Și pe urmă, sper să nu fie mult de vorbit.

- N-ar fi mai bine să trecem la mine în birou?

- Spune-mi: cât vrei?

- Pentru infamia de azi.

- E în gazeta dumitale de azi, un articol foarte interesant. Bine camuflat, dar care conține un mare șantaj.

- Exagerezi, coană Griguță.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ascultă, să vorbim sincer ca între bandiți. Ca între doi bandiți onorabili. Spune: Ce vrei? Cât vrei?

Tu nu te-ai întrebat niciodată: din ce o fi trăind? Gazeta. Gazeta noastră.

Dacă nu știi cum se face un șantaj, lasă pe alții. Ai publicat un articol... Foarte bine. Am înțeles, am venit. Dar ce nevoie mai aveai de Radio?

Toate gazetele au un miros. Vă spun eu, că doar sunt vechi în presă. Dar a noastră are parcă alt miros. Parc-ar fi gaz. Parc-ar fi pucioasă. Biata nevastă-mea o simte de la o poștă.

De scos, o scoatem noi. De citit... o citim tot noi. Dar de plătit, zău, nu cred să plătească cineva.

Citat aleatoriu