La curs îmi venea să râd cum te chinuiai să explici lucruri care nu se explică.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 6 secunde din piesa de teatru radiofonic Ultima oră (1953).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:40:58 in versiunea Disc vinil a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Cu atât mai rău pentru dumneata.

- Și totuși, astă-toamnă la curs, în noiembrie, vorbind despre plecarea lui Alexandru în Asia, ai făcut un gest atât de elocvent, încât parcă ai fi deschis cu mâna porțile Asiei, porțile visului.

- Glasul îți vibra, în ochi aveai o mare lumină. Simțeam că te iubesc.

- A, era o confuzie...

- Domnișoară Magda, ești un copil, o fată exaltată.

- Știu, mi s-a spus mereu acasă: 'Magda, ești exaltată! Magda, ești nebună' Și-ntr-adevăr sunt. Ce păcat că nu ești și dumneata.

- La curs îmi venea să râd cum te chinuiai să explici lucruri care nu se explică.

- În știință totul se explică.

- Și Alexandru știe asta El merge cu ochii închiși înainte, în neprevăzut, în plină aventură până la capăt.

- Nu-i adevărat!

- Îmi pare rău, dar Alexandru l-a ucis pe Parmenion.

- 'Crezi'? Ce ușor îți vine să arunci cuvintele! Crezi!

- Nu avea niciun motiv să-l ucidă.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ascultă, să vorbim sincer ca între bandiți. Ca între doi bandiți onorabili. Spune: Ce vrei? Cât vrei?

Nu înțeleg, nu știi... dar publici.

Tu nu te-ai întrebat niciodată: din ce o fi trăind? Gazeta. Gazeta noastră.

De scos, o scoatem noi. De citit... o citim tot noi. Dar de plătit, zău, nu cred să plătească cineva.

Toate gazetele au un miros. Vă spun eu, că doar sunt vechi în presă. Dar a noastră are parcă alt miros. Parc-ar fi gaz. Parc-ar fi pucioasă. Biata nevastă-mea o simte de la o poștă.

Citat aleatoriu