Coane Griguță! Iartă-mă că intru neanunțat, dar am văzut lumină la fereastra dumitale.

1
2
3
4
5

[ 0 ]

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Ultima oră (1953).

Puteți regăsi aceasta replică la minutul 01:10:11 in versiunea Disc vinil a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Am oferit și-am refuzat. Nu-mi plac oamenii care refuză. Mi-e frică de ei. Da, fiindcă nu-i înțeleg.

- Eu oamenii îi cumpăr sau îi dărâm.

- Sunteți un om tare.

- Ca un îmblânzitor de lei. E totdeauna tare... deocamdată. Cât timp are biciul în mână. Dar e de ajuns ca un singur leu imbecil să-l zgârie, ca toți ceilalți să tabere pe el și să-l sfâșie...

- Eu nu mă las zgâriat.

- Coane Griguță! Iartă-mă că intru neanunțat, dar am văzut lumină la fereastra dumitale.

- Am sunat și mi s-a deschis. În sala de așteptare nu era nimeni, la secretariat, nimeni, așa că am intrat.

- Werner, lasă-ne singuri.

- M-ai chemat și-am venit.

- Nu mi-ai spus că m-aștepți aici mâine dimineață la 9?

- Am venit ceva mai devreme... nu-mi plac orele fixe. Știi cine te cheamă, dar nu știi niciodată cine te-așteaptă... și te trezești cu procurorul.

- Am oroare de flagrant delict.

[...]

Cele mai bune replici din film

Ascultă, să vorbim sincer ca între bandiți. Ca între doi bandiți onorabili. Spune: Ce vrei? Cât vrei?

Nu înțeleg, nu știi... dar publici.

Tu nu te-ai întrebat niciodată: din ce o fi trăind? Gazeta. Gazeta noastră.

De scos, o scoatem noi. De citit... o citim tot noi. Dar de plătit, zău, nu cred să plătească cineva.

Toate gazetele au un miros. Vă spun eu, că doar sunt vechi în presă. Dar a noastră are parcă alt miros. Parc-ar fi gaz. Parc-ar fi pucioasă. Biata nevastă-mea o simte de la o poștă.

Citat aleatoriu