Fragment audio de 8 secunde din piesa de teatru radiofonic Vine, vine autobuzul.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:33:45 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul replicii
[...]
- Jos, în stradă, cascadorul cade pe o saltea groasă, de plastic, bine camuflată sub asfalt.
- Dar ia să-l văd să vină la șeful meu și să-i spună 'De ce vă cărați mobila cu camionul întreprinderii? O să scriu la...'
- E? Nu se prezintă nimeni?
- Păi sigur, șeful meu nu ridică pumnul, nu ridică tonul, nu... ridică telefonul. Și finalul e la fel ca-n filme: vederea generală a străzii.
- Și pe urmă, mai sunt toate poveștile cu căderile de pe cai. O nimica toată: pac-pac și călărețul e aruncat în fluviul care fierbe printre stânci. Ce mare lucru e-n asta? Calul e dresat...
- Dar ia să-l văd eu în autobuz, fără plasă de siguranță și fără șiret invizibil legat de scară, că se apropie de personajul acela care stă pe scaunul din față și să-i adreseze cu sânge rece următoarele cuvinte...
- Ridică-te, tinere, și cedează locul, că nu îndeplinești condițiile trecute pe tăbliță.
- Întâi că respectivul nu răspunde. Nu aude, că are părul căzut peste urechi.
- Dacă răspunde, răspunde scurt, ca-n filme - pac-pac, și mai auzi și voci de-ale spectatorilor: 'Ce te legi de oameni? Ce, crezi că se filmează?'.
- Vedeți? În asemenea situații riscul e mult mai mare.
- Da, cascadorii sunt oameni de curaj, nimic de zis, tocmai pentru că n-au nimic de zis. Dar ia să-i văd eu că au de zis un monolog. Se prezintă vreunul?
- Monologul e satiric. Și cu satira...
- Da, avem nevoie de satiră, avem nevoie de umor...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu