Tu adevăr grăiești. Și sunt pizmași acei ce spun că ești un parazit.

— Volpone (George Calboreanu)

1
2
3
4
5

[ 1 ]

adevăr george calboreanu

Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Volpone.

Puteți regăsi această replică la minutul 00:05:25 în versiunea Bandă a înregistrării.

Contextul replicii

[...]

- Nici văduve și-orfani, plângând, nu vrei cu lacrimi să-ți spele pragul casei, nici strigăte de cruntă răzbunare.

- Dar, stăpâne, nu ești nici ca treierătorul ce păzește, în mână cu harapnicul, movila de grâu, flămând fiind, dar nu cutează un bob să ia, iar el mănâncă nalbă sau alte buruieni amare.

- Nu ești nici ca neguțătorul ce-și ticsește cu dulce viță de Romagnia beciul, dar bea poșirca acră de Lombardia.

- Nu dormi pe paie, în timp ce viermi și molii se lăfăiesc în mândrele brocate și-n paturi moi.

- Te folosești de-avere, iar inima ta lasă câteodată să-mi dai și mie, prea plecata slugă, bufonului și oricărui te slujește, pentru plăcerea casei dumitale...

- Ține! Această pungă-i darul meu pe azi.

- Tu adevăr grăiești. Și sunt pizmași acei ce spun că ești un parazit.

- Hai, cheamă-l pe pitic și măscăricii și pune-mi-i să joace!

- Prea bine, darnice stăpâne!

- De ce să nu-mi fac cheful cum îmi place și să mă bucur de avutul meu?

- N-am nici nevastă, nici copii, nici rude, n-am cui să sar într-ajutor, n-am prieteni, moștenitorul eu mi-l voi alege... Ei, și asta-i ispitește...!

- De aceea mereu vin musafirii cu plocoane, femei, bărbați, bătrâni, de orice vârstă, nădăjduind cu rândul, fiecare, că după moartea mea, de toți pândită, vor moșteni-nzecit ce dau acuma.

- Și-ncearcă că mă-ngrașe pentru ei... Se dușmănesc și se întrec în daruri ca-ndrăgostiții...

[...]

Cele mai bune replici din film

Averea-ți dă orice. Ia un măgar, înfășură-l în purpură și pune-o s-acopere trufașele-i urechi, iar lumea o să-i zică domnul doctor.

Cupidon din ochii ei m-a săgetat cu flăcări ce sângele mi-au pârjolit ca focul, când arde-ntr-un furnal mistuitor.

De aceea mereu vin musafirii cu plocoane, femei, bărbați, bătrâni, de orice vârstă, nădăjduind cu rândul, fiecare, că după moartea mea, de toți pândită, vor moșteni-nzecit ce dau acuma.

Încă unul din ăștia care vrea să mai trăiască, să tragă clapa soartei, ca și cum ea s-ar lăsa-nșelată tot ca el, când totu-i fum.

Această desfrânată, care pune în slujba ei ocheade lăcrimoase, ca să-și susțină masca de pe față, e mai demult știută că-ntreține anume legături cu tinerelul acela depravat.

Citat aleatoriu