Acum mă goniți ca pe un câine.
Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Omul care a văzut moartea (1957).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:17:36 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Să-i facem ceva... Nu-l putem lăsa pe drumuri... Poftim, acuma ni s-a urcat în cap.
- Domnule, te rog, fii rezonabil.
- Cum vezi, noi vrem să te ajutăm, dar nici ce pretinzi dumneata nu se poate!
- Stimată doamnă, vă rog să nu mă puneți în penibila situație de a mă târgui cu dumneavoastră.
- Eu, în lupta vieții nu pot să mă mai arunc...
- Dumneavoastră mi-ați dat o clipă iluzia fericirii familiale.
- Acum mă goniți ca pe un câine.
- Tăceți. M-ați condamnat din nou la moarte. Bine, am să mă omor...
- Nu, asta nu se poate... Să nu faci una ca asta!
- Doamna mea, domnul meu, am onoarea să cer mâna fiicei dumneavoastră.
[...]