Mersi. Ești foarte drăguț.
Fragment audio de 4 secunde din piesa de teatru radiofonic Escu (1953).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:44:13 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Și cu toate că am făcut fel de fel de cercetări, n-am putut să aflu cine e persoana.
- Dac-ai știi ce splendoare de femeie e...
- Din copilărie... am fost ca frații, până s-a măritat.
- Da, sigur. Atunci înțeleg de ce n-a vrut să iasă din umbră atâta timp.
- Oh, cât trebuie să fi luptat ea, săraca, până s-a hotărât.
- Ți-a pus Dumnezeu mâna-n cap!
- Și-acolo, în strada Florilor, unde trebuie să ne întâlnim, cine stă?
- Nimeni. E o garsonieră a mea pe care v-am pus-o la dispoziție.
- Mersi. Ești foarte drăguț.
- Dar ce faci cu garsoniera de obicei?
- Și n-ai întrebat-o până când are de gând să te amâne?
- Ba da... până în ziua în care se va convinge că o înșală bărbatul.
[...]