Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Zorba Grecul (2005).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:34:03 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- A, cărbunele este doar un pretext, pentru ca oamenii să nu bănuiască că noi suntem niște înțelepți care vor înfăptui lucruri mari. Pricepi?
- Dansezi, stăpâne?
- Nu.
- Nu? Bine, atuncea o să dansez eu. Ia așează-te mai încolo. Ta-dam-tara-tatam...
- Sări dintr-un salt afară, sărind, făcând piruete-n aer, prăvălindu-se la pământ cu genunchii încovoiați, țâșnind din nou în sus, cu picioarele îndoite, ca și cum ar fi fost din gumilastic.
- Zorba, gata, ajunge, Zorba!
- Mi-era teamă că deodată trupul bătrân nu va mai rezista la atâta ardoare și se va rupe în bucățele.
- Dar cum ați fi vrut ca Zorba să audă niște strigăte de pe Pământ? El nu mai era om, era o pasăre. Zorba, ajunge!
- M-am ușurat. Acum pot să vorbesc.
- Ce te-a apucat să dansezi?
- Ce voiai să fac? Mă-năbușă bucuria, trebuia să mă descarc.
- Despre ce bucurie vorbești?
- Cum, ce bucurie?
- N-am venit aici pentru cărbune? Facem ceva pentru ca oamenii să nu ne ia de țicniți... M-am tot gândit la cărbune, la Bubulina, la Creta, la tine.
- De câte ori sunt gata să mă-năbuș, diavolul strigă: Dansează! Și eu dansez... și asta mă ușurează.
- Și când mi-a murit copilul, feciorul meu de trei ani, am dansat... Toți strigau: A-nnebunit Zorba! Dar eu, dacă nu dansam în clipa aia, înnebuneam de durere.
- Pricepi, stăpâne, sau vorbesc la pereți?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu