Fragment audio de 1 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:05:02.591 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Așa îmi spuse și-mi luă zălog o mănușă. La drept vorbind, odată cu mănușa îmi fură și inima.
- De atunci, dădu asalturi peste asalturi pentru a-mi înfrânge trufia fără margini. Epistole și sonete ziua, serenade noaptea...
- Îmi trimise giuvaeruri. Eu le primii și tu știi, Quintana, ce înseamnă să primești giuvaeruri de la un bărbat.
- Da.
- Ei bine, dar cum îl cheamă pe acest bărbat?
- Don Martin de Guzman.
- Ce să-ți spun, Quintana? În două luni, Don Martin birui prin șiretenie orice obstacol.
- Făgădui să mă ia de soție. Minunat.
- Vezi însă că Don Martin, risipitor în promisiuni, devenea avar atunci când trebuia să le aducă la îndeplinire.
- Dar cum așa?
- Tatăl lui află de dragostea noastră. Află că eram nobilă, dar nu prea bogată.
- În aceeași vreme, el primi o scrisoare de la unul dintre prietenii săi din Valladolid, un anume Don Pedro de Mendoza y Velestegui, care-i propunea pe fiica sa, Ines, fată cu o zestre de 60000 de ducați, drept soție pentru fiul său, Martin.
- Temându-se de un scandal public, pregăti atunci în ascuns o caleașcă și-l trimise pe logodnicul meu în acest oraș al amăgirilor.
- Ah, de aceea am venit noi aici.
- Quintana! Don Martin e acum aici, în Madrid.
- Aha.
- Pentru a se pune la adăpost de plictiselile justiției, în cazul când eu aș fi cerut să-l caute, acest tată interesat l-a sfătuit pe Don Martin să-și schimbe numele în acela de Don Gil...
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu