Știu bine că la vârsta dv. se spune ceea ce se gândește, da' de ce vă vin cuvintele atât de greu? Nu-mi vin greu deloc.
Fragment audio de 11 secunde din piesa de teatru radiofonic Apollon de Bellac (1966).
Puteti regasi aceasta replica la minutul 00:08:45 in versiunea Radio a inregistrarii.
Contextul citatului
[...]
- Eu nu judec oamenii după transparența nărilor sau depărtarea ochilor. Îi judec după ansamblu.
- Aha. În concluzie, îmi spuneți toate detaliile dv. sunt urâte, dar ansamblul e frumos.
- Dacă doriți... și în fond, ia lăsați-mă-n pace!
- Este prima oară când i-o spun unui bărbat. Nu o să mi se mai întâmple niciodată.
- Știu bine că la vârsta dv. se spune ceea ce se gândește, da' de ce vă vin cuvintele atât de greu? Nu-mi vin greu deloc.
- Găsesc că sunteți frumos. Pot să mă-nșel. Nu toată lumea are gust.
- Ce-am eu frumos? Silueta! Aha... Nici măcar n-ați remarcat-o.
- Silueta dv.? Ah...! credeți că n-am remarcat-o?
- E, o vedeți acuma pentru că v-am atras atenția asupra ei...
[...]