Replici și citate audio din Cocoșatul de la Notre-Dame - pagina 57

Copertă Cocoșatul de la Notre-Dame

Citate memorabile din romanul "Cocoșatul de la Notre-Dame", de Victor Hugo, însoțite de extrase audio din dramatizarea radiofonică realizată în 1956.

Actori (voci): Radu Beligan (Pierre Gringoire), Alexandru Critico (Claude Frollo), Emil Botta (Quasimodo)

4 alți actori, Maria Filotti (La Falourdel), Constantin Brezeanu (Phoebus), Eugenia Zaharia (Sora Gudule), Ion Manolescu (Naratorul)

Data înregistrării: 1956

561 Sau, mai bine, să plec, mai bine...
562 Scapă-mă, mamă, vin!
563 Se folosi de serviciile unei bătrâne mijlocitoare care, fără multă greutate, îi înlesni o întâlnire cu Esmeralda pentru a doua seară, acasă la ea, în schimbul câtorva monede.
564 Se numește...? -Ei, na, uit mereu. A, da, Smeralda.
565 Se pare că soția mea ar fi un copil găsit și poartă la gât o amuletă, un talisman care-o va ajuta ca într-o zi să-și regăsească părinții.
566 Se vede că, după ea, și acest cuvânt are vreo virtute magică.
567 Și acum mi-a căzut crima asta pe cap. Crimă, în casa mea cinstită... în care stau și ziua cu perdelele lăsate.
568 Și anii au trecut...
569 Și Esmeralda a rămas, pentru el, ca un vis îndepărtat dintr-o noapte de febră.
570 Și iată-l acum pe Phoebus, cu pașii îngreunați de vinul băut fără măsură, îndreptându-se spre podul Saint Michel.

Chestionar

Folosiți replicile audio pentru: