Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Cristofor Columb.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:07:41 in versiunea Bandă a înregistrării.
- Dar aici ești la adăpost. Inchiziția cumplitului Torquemada n-a ajuns încă până la biserica noastră.
- Încă mai putem cerceta rotitul stelelor și a ne încredința că Pământul și planetele sunt, din voia Domnului, rotunde.
- Eu nu mă prea pricep în Scrierile Sfinte, drept să vă spun, ci mai mult în îndeletnicirile cerute de navigație.
- Dar cum se face că socotiți mai adevărate și mai sfinte ceea ce vedeți cu ochii, decât ceea ce stă scris în Evanghelii?
- Drept, adevărate și sfinte sunt numai cele scrise în natură și puse, apoi, de mâna omenească, în cărți.
- Ceea ce nu s-a adeverit și nu se adeverește în Carte, e numai greșeala mâinii, neputința minții scriitorului.
- Iată, părintele Marchena nu încetează de a cerceta minunatele taine ale cerului cu ocheanul lui, ajutându-se de câteva cărți cu cifre arabe...
- Doarme pe apucate, mai mult ziua.
- Pentru treaba asta nu m-ar mira să mă pomenesc și eu excomunicat, într-o zi.
- Ei, dar cum de ți-a venit gândul cel năstrușnic de a înconjura Pământul?
- Sfinți părinți, ca să vă spun adevărul, căci vă privesc acum ca pe duhovnicii mei... gândul mi-a venit de la un dezgust, de la o nemărginită silă de viață...
- Taică-miu, frati-miu, eu însumi, în casa părintească, eram, toți, țesători. Și abia dacă agoniseam pâinea cea de toate zilele.
- Și atunci, am pornit pe mare, de timpuriu. Căci pe mare se fac negoțul și tâlhăriile între neguțători.