'În seara zilei de 11 octombrie, în a 68-a zi a călătoriei pe ocean, am zărit, după arătarea căpitanului nostru, o lumină în zare. Ea adeverește vecinătatea unui țărm.'
Fragment audio de 24 secunde din piesa de teatru radiofonic Cristofor Columb.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:52:47 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- O lumină, înălțimea voastră! O lumină care se stinge... Se aprinde! Iar se stinge! Nu-i o stea?
- Nu, parc-ar trece cineva cu o flacără printr-o luncă deasă.
- Pământul, înălțimea voastră! Armurier! Tunul!
- Șșșt... nu te grăbi. Niciun armurier, niciun tun... să ne-ncredințăm mai bine.
- Să vie aici, sus, Escovado, notarul regal.
- Don Escovado, adu și condica!
- Scrie numaidecât în condica regească, scrie!
- 'În seara zilei de 11 octombrie, în a 68-a zi a călătoriei pe ocean, am zărit, după arătarea căpitanului nostru, o lumină în zare. Ea adeverește vecinătatea unui țărm.'
- Așa... acum, privește. Vezi ceva?
- Nu se mai vede nimic. Beznă!
- Nu se mai vede nimic... Șterge tot ce-ai scris. Ne facem de râs...
- Ba se vede, se vede! Lumină!
- Mare fu uimirea lui Columb, a fraților Pinzon și a mateloților...
- Zăriră o insulă aproape pustie, acoperită, pe alocuri, de ciudate lunci încâlcite.
[...]
