Nu, fetiță dragă, tata e bolnav. Puțin... îl doare capul.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Dincolo de zare.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:54:54 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Fața lui palidă și privirea rătăcită îi dau o expresie de deznădejde totală.
- Mary șade pe iarbă, lângă dânsul, jucându-se cu păpușa și cântându-și singură, fericită.
- Atunci, de ce nu se joacă cu Mary?
- Nu, fetița tatii... nu pot astăzi. Astăzi, tata n-are chef de joacă.
- Nu, fetiță dragă, tata e bolnav. Puțin... îl doare capul.
- Las' să vadă Mary: îl doare capul rău?
- Of... nu, acum e mai bine, draga tatii. Mi-a trecut. Mulțumesc.
- Toate acelea sunt valuri, tată?
- Și toate se opresc acolo, la capăt?
- Linia pe care o vezi se cheamă zare. Acolo se-ntâlnește marea cu cerul. Dincolo trăiesc zânele...
- Dar să nu crezi niciodată în zâne, altfel, ai să fii nenorocită. Nicio zână nu-i bună.
[...]