Ăsta cine-o mai fi? Îl știu eu bine. E un zgârie-brânză pe care-l dau banii afară din casă, atâția are. Șade la doi pași de aici.
Fragment audio de 7 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:51:00.963 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Dar unde naiba v-ați ascuns tot timpul ăsta?
- În paradis, căci doar raiul poate concura cu casa unde locuiește cea mai frumoasă femeie din Madrid.
- Cea mai frumoasă femeie din Madrid? Cum îi zice? Donia Elvira. Fie-i numele slăvit.
- Deci nu vi s-a întâmplat nicio nenorocire?
- Nu.
- N-ați fost victima niciunui furt?
- Atunci, atunci aceste trei scrisori adresate lui Don Gil? Ce scrisori? Ia să văd!
- Don Gil de Albornoz? Eu sunt.
- Scrisoarea astălaltă e către Augustin Soler de Camargo, zaraf.
- Ăsta cine-o mai fi? Îl știu eu bine. E un zgârie-brânză pe care-l dau banii afară din casă, atâția are. Șade la doi pași de aici.
- Dacă luați bani de la el, sunteți un diavol... Sau știu eu, un spiriduș.
- Vai de păcatele mele. Într-un ceas rău am dat de dumneavoastră!
- Scrie aicea să mi-i dea pe loc.
[...]
