Fragment audio de 5 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:09:20.432 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- N-am eu baftă la stăpâni și pace. Vorbești de parcă ai fi avut o mie. Ah! O droaie am avut. E mai rău decât a lui Lazarillo de Tormes.
- Cam vreo lună am slujit la un medic cu barbă stufoasă, care vorbea cu r și își dădea cu chiclaz pe plete...
- Și avea o odaie căptușită până-n tavan tot cu cărți, dar știință... ioc.
- Cum așa?
- Mă plătea din gros. Nu-mi cădea bine la stomac simbria pe care o luam de la dânsul, pentru că n-avea pic de conștiință când era vorba să câștige bani.
- N-avea pic de conștiință? Cum adică?
- Stai să vezi!
- Cu patru aforisme, două formule și trei silogisme, lecuia o stradă întreagă.
- Din câte știam eu, nu există o altă știință care să ceară mai multe studii decât medicina. Da.
- Și nici alți oameni care să învețe mai mult decât medicii.
- Așa.
- Să-ți povestesc ce făcea medicul meu de dimineață până în seară. Cum se crăpa de ziuă, înfuleca o halcă de șuncă, căci, fiind creștin de viță veche, nu-i puțea carnea de porc și drept marmeladă, ceva trăscău sau tescovină.
- Aqua vitae, adică apă dătătoare de viață, îi dădea putere să viziteze fără nicio greutate bolnavii. Crezi? Nu! Crâșmele din tot Madridul.
- Ne întorceam pe la vreo 11 și ce părere ai? Crezi că mai putea doctorul meu să-l mai citească pe Hipocrate? Aș! Se așeza la masă, o stropea din belșug cu vin bun și îndată după cină, se punea pe jucat cărți.
- Și când trebuia să prescrie vreun leac, cum o scotea la capăt?
- Stai să vezi.
- Odată, având de lecuit patru bolnavi de boli diferite, l-am văzut cu ochii mei cum copia dintr-un almanah vechi patru rețete de purgative, care aveau ori n-aveau de-a face cu boala vreunuia.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu