Iar ea, care la primul junghi al durerilor strigase: Dumnezeule, Don Martin!, ajunse să spună pe tină abia când își dădu sufletul.
Fragment audio de 10 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:58:35.450 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Bucuria Doniei Juana se preschimbă numai decât în doliul cel mai adânc.
- Și, cum era însărcinată, spaima și surprinderea o doborâră.
- Durerile facerii o cuprinseră și născu înainte de vreme.
- Iar ea, care la primul junghi al durerilor strigase: Dumnezeule, Don Martin!, ajunse să spună pe tină abia când își dădu sufletul.
- Muri. Muri, sărăcuța, ca un pui de găină. Sărăcuța de ea.
- Destul! Destul! Nu mai povesti.
- Vai de capul meu! Prin ce-aș putea oare să-mi spăl păcatul minciunilor pe care le-am turnat?
- Se apropie... Ce să-i faci, Don Martin?
- Sunt cuprins de remușcare, Quintana.
- Tot ce mi s-a întâmplat până acum e desigur urmarea morții Doniei Juana.
[...]
