N-am eu baftă la stăpâni și pace. Vorbești de parcă ai fi avut o mie. Ah! O droaie am avut. E mai rău decât a lui Lazarillo de Tormes.
Fragment audio de 9 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 00:08:42.048 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- S-a oprit. Donia Juana se ridică în scări, caută ceva cu privirea și...
- Hei! Hei, tu, băiatule! Tu, care stai rezemat de dugheana de colo, n-auzi?
- Ce s-audă? E chior de somn și nici vorbă să se miște din loc.
- Donia Juana dă pinteni calului și... iat-o lângă somnoros.
- N-am eu baftă la stăpâni și pace. Vorbești de parcă ai fi avut o mie. Ah! O droaie am avut. E mai rău decât a lui Lazarillo de Tormes.
- Și avea o odaie căptușită până-n tavan tot cu cărți, dar știință... ioc.
- Cum așa?
- N-avea pic de conștiință? Cum adică?
- Cu patru aforisme, două formule și trei silogisme, lecuia o stradă întreagă.
[...]
