Nu. Nu, n-am vrut să spun asta, căci, dimpotrivă, ard pentru dumneata. Mă fac jăratec, scrum, cenușă. Hotărăște-te! Te ard sau te îngheț? Și una și alta, nu-i cu putință.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:16:53.860 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Uite cineva jos în stradă. El să fie?
- Încearcă să-i vorbești. Nu îndrăznesc. Mi-e teamă.
- Haide, haide, curaj. Uite că se apropie de balcon.
- Ia te uită ce emoționat mai sunt. Parcă n-aș fi un Don Juan.
- Dumneata de colo, din balcon, ești Donia Ines?
- Ei, poftim, îl așteaptă pe el. Bine, vom vedea.
- Da! Sunt Don Gil și te caut pe tine, primăvara mea.
- Auzindu-ți glasul, mi-a înghețat sângele în vine.
- Nu. Nu, n-am vrut să spun asta, căci, dimpotrivă, ard pentru dumneata. Mă fac jăratec, scrum, cenușă. Hotărăște-te! Te ard sau te îngheț? Și una și alta, nu-i cu putință.
- Mă arde jarul dragostei. Mă îngheață gelozia.
- Iartă-mă, ești cu adevărat Don Gil cu ciorapii verzi?
- Și pe care din doi îl iubești?
- Totuși e ciudat. Mi se pare că ți-ai schimbat glasul.
- Mi l-am schimbat ca să nu fiu recunoscut de cineva dacă m-ar auzi.
- Dacă ești cu adevărat Don Gil al meu, cântă-mi o serenadă.
[...]
