Nu, nu vă cred.
Fragment audio de 1 secunde din piesa de teatru radiofonic Don Gil de ciorap verde (1957).
Puteți regăsi această replică la minutul 01:13:25.749 în înregistrarea originală.
Contextul citatului
[...]
- Vezi că nu sunt eu singura care să se lase înșelată de asemănarea asta, Donia Elvira?
- Află că această doamnă, Caramancel, e Donia Elvira, pe care o căutai.
- Doamnă sau cavalere? Stăpână sau stăpâne, mie să-mi faci socoteala și să-mi dai drumul.
- Nu mai stau o clipă la un stăpân care e bărbat și femeie în același timp.
- Ai să-mi ceri mâine să devin poate și eu cameristă din lacheu?
- Nu vrei să înțelegi odată că nu sunt Don Gil, ci doar îi semăn?
- Nu, nu vă cred.
- Dacă văd minunea asta cu ochii mei, mă duc să-mi închei zilele la balamuc. Ce să spun?
- El va fi aici, jos, în stradă, peste o oră. Vei putea să-l vezi și chiar să-i vorbești.
- Să mergem, Donia Ines, să-l așteptăm în balcon.
- Atunci dau fuga în stradă, să nu-mi scape.
- Ah, uitam! Trebuie să vă dau o epistolă, o scrisoare din partea lui Don Gil. Poftim.
[...]