- Nu știam ce-nseamnă echilibrul.
- Ce plăcut e să stai drept, sprijinit pe propriile tale picioare, fără să te miști.
Fragment audio de 13 secunde din piesa de teatru radiofonic Drum fără sfârșit.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:47:55 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Ce senzație plăcută! Picioarele se afundă în pământul moale. Moale și răcoros...
- E cu totul altceva, decât să mergi desculț, pe mochetă, nu?
- E-adevărat, ai dreptate. Mersul în picioarele goale e atât de natural.
- Dacă stai și te gândești, ce lucru stupid e încălțămintea!
- Pantofii, ciorapii și tot restul...
- Și mie.
- Ce viață stupidă am dus! Toată ziua du-te-vino, în mașinuțele de tablă...
- Uitasem să mergem pe jos. Și ce plăcut e să mergi pe jos! Să rămâi, așa, în echilibru...
- Nu știam ce-nseamnă echilibrul. -Ce plăcut e să stai drept, sprijinit pe propriile tale picioare, fără să te miști.
- Ce bine e mângâiat de-o adiere... răcorit de vânt...
- Mă gândeam la avion și m-apucă râsul.
- Păsările zboară, noi suntem făcuți să stăm pe pământ.
- Într-adevăr. Dar nu îmi displace.
[...]