Fragment audio de 3 secunde din piesa de teatru radiofonic Escu (1953).
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:04:49 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- La ateliere, domnule! La furnale! La mine! În porturi! Ca să-nveți ce-i aia muncă, suferință, mizerie... și pe urmă să vii să vorbești de demagogie.
- Noi ăștia, demagogii, cum ne numiți voi, stâlpii de cafenea și arcade de club, nu suntem altceva decât gurile prin care poporul își țipă durerea înnăbușită.
- Lasă că-ți știu eu obiceiul! Cum ți se pare că e rost să pui mâna pe un scaun de deputat, cum îți schimbi convingerile politice. Uite, poftim: până și cravata ți-ai schimbat-o.
- Cât ești de naiv... păi dumneata îți închipui că a face politică înseamnă a mucezi în cadrele unui partid oarecare?
- Dar politica e ca moda, domnule, evoluează, se schimbă, se preface... Și după cum modei îi ești fidel schimbând-o, tot așa și fidelitatea în politică nu e decât o nesfârșit o nesfârșită serie de adultere.
- De aceea, adevăratul om politic trebuie să fie numai amantul unei convingeri și niciodată bărbatul ei.
- Basme!
- Așadar, rezultatul nu poate fi decât unul: să te înscrii la socialiști alături de mine.
- Eu? Jamais de la vie! Nu mă înscriu, domnule. Nu! Ai înțeles? Nu, nu și nu!
- Vorbești ca la cafenea: degeaba.
- Pardon! La cafenea nu vorbesc degeaba. Plătesc ca să vorbesc.
- Adică, plătesc eu, cu leafa pe care de trei ani de când sunt ginerele dumitale ți-o servesc regulat pentru ca să poți perora zilnic contra vederilor mele politice și planurilor mele de viitor.
- Nu m-ai făcut tu liberal când eu eram conservator?
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu