Cad grăbite, pe aleea parcului cu flori albastre, frunze moarte... vorba aceea, ca iluziile noastre.
Fragment audio de 12 secunde din piesa de teatru radiofonic Fotograf amator de umor.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:12:08 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Stai că știu! Dă-mi bani, că dau fuga-n oraș să iau perdele noi.
- Dacă schimbăm perdele, e ca și cum am schimbat întregul decor.
- Am văzut eu la un magazin niște perdele foarte romantice.
- Nu pot să-ți dau bani că atâta mi-a rămas la CEC: o mie neschimbată.
- Prozaicule! Știam eu c-ai să ridici totul la bani.
- Am aici o altă poză. Stați puțin s-o șterg de praf. Asta însă a fost făcută de un mare fotograf.
- Cad grăbite, pe aleea parcului cu flori albastre, frunze moarte... vorba aceea, ca iluziile noastre.
- Prin lumina estompată de mătasa unui nor, visătoare trece o fată cu un plutonier major.
- Rumen de timiditate, el se uită-n jos posac.
- Ea strivește foi uscate sub pantofii mici de lac.
- Și-ntr-o fină discordanță cu priveliștea sonoră, merg așa, cam la distanță, el major și ea minoră...
- Poza este și semnată... Nu prea se distinge anul, doar parafa: Topârceanu.
- Și-atunci de ce la fotbal antrenorul ne pune să alergăm toate cele 90 de minute?
[...]
