Fragment audio de 16 secunde din piesa de teatru radiofonic Iona.
Puteți regăsi aceasta replică la minutul 00:34:43 in versiunea Bandă a înregistrării.
Contextul citatului
[...]
- Aha!
- Înainte mă gândeam aproape tot timpul la soția mea. Acum, cu cât trec zilele, soția se întunecă parcă în minte și mama se luminează. Ca la fântânile cu două găleți. Una se scoboară, alta se înalță. Acum nu se mai înalță decât mama.
- Întoarcerea! Ce clar o văd!
- Poate că tocmai în momentul acesta și ea se gândește la mama ei.
- De-ar trăi bunică-sa, și bunică-sa s-ar gândi acum tot la mama ei.
- Sunt coincidențe de-astea.
- Eu cred că există, în viața lumii, o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții.
- Fiica la mamă, mama la bunică, bunica la mamă...
- Până se ajunge la o singură mamă, una imensă...
- Ce liniște trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, dacă-ar striga cineva ajutor, cred c-ar fi auzit pe-ntreg pământul.
- Dacă ar fi vreo sticlă goală pe-aici, aș scrie un bilețel, l-aș pune înăuntru și l-aș lansa pe mare. Mamă - aș scrie -, mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naște-mă o dată! Prima viață nu prea mi-a ieșit ea.
- Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii?
- Dar poate a doua oară... Și dacă nu a doua oară, poate a treia oară. Și dacă nici a treia, poate a patra oară. Poate a zecea oară.
[...]
Cele mai bune replici din film
Citat aleatoriu